Petiție pentru revenirea la stema originală a Clujului

Cronologie

1377 – confirmarea prin privilegiul regal acordat de către regele Ludovic de Anjou, a sigiliului oraşului Cluj, cu statutul de oraş liber. Sigiliul era compus dintr-un zid crenelat, având o poartă cu hersă şi trei bastioane cilindrice

1476 – sunt aduse mici modificări aspectului iniţial al blazonului – bastioanele cilindrice devin patrulatere

1970 – administrația Comunistă propune modificarea stemei cu păstrarea stemei inițiale și adăugarea elementelor specifice regimului: roata dințată, o carte și stema RSR

1995 – primarul Gheorghe Funar organizează un concurs de proiecte în vederea alegerii unei noi steme a oraşului; este aprobat proiectul unei eleve în clasa a 12-a la Liceul de Arte Plastice. Noua stemă cuprinde o reprezentare a lupului dacic, una a zeiţei Minerva şi una a Monumentului Memorandiştilor, monument construit cu puţin timp înainte, în timpul mandatului aceluiaşi primar. Toate aceste elemente sunt dispuse în trei carteluri colorate (desigur) în roşu, galben şi albastru

1999 – noua stemă începe să fie folosită în actele oficiale; stema nu este însă aprobată de către Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, deoarece nu respectă normele şi canoanele artei heraldice

2007 – purtătoarea de cuvânt a primarului Emil Boc declară, în privinţa numeroaselor solicitări de înlăturare a stemei, că un asemenea demers “ar lua şi timp, şi bani”

2009 – primarul Sorin Apostu declară că decizia asupra modificării stemei actuale aparţine Consiliului Local, se vehiculează un nou “concurs de idei” în vederea alegerii unei noi steme, demers bizar în condiţiile în care oraşul are deja o stemă originală, istorică şi legitimă la care ar fi firesc să se revină

2010 – Brainwash.ro iniţiază o campanie publică de atragere a atenţiei şi strângere de semnături în vederea înlăturării actualei steme şi a revenirii la cea originală

Declaraţii

Adrian Andrei Rusu ( arheolog, istoric în cadrul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj ): “ruşinea îndepărtării vechii steme este un fapt notoriu. El face parte din gama largă de neatenţii intelectuale cu care ne lăsăm viaţa mânjită de tot felul de inculţi cu funcţii publice”*

Ioan Drăgan ( director al Arhivelor Naţionale, filiala Cluj; membru al Comisiei Zonale de Heraldică ): “Această formulă a fost adoptată de o comisie în vremea administraţiei Funar. Nu a fost aprobată de Biroul Zonal al Comisiei de Heraldică, nici de Comisia Judeţeană şi, implicit, nici de Comisia Naţională, pentru că nu respectă reglementările legale în vigoare şi normele heraldice. Actuala stemă ignoră complet tradiţia heraldică a Clujului, veche de peste 600 de ani. Există acest principiu, al continuităţii “ . “ În 1999, administraţia municipiului a acţionat în mod vădit în dispreţul în primul rînd al legii şi normelor ştiinţei heraldice, dar şi al tradiţiilor acestui oraş, în ideea de a şterge tot ce a fost vreme de secole. A acţionat într-o optică îngustă, punînd semn de egalitate între un simbol heraldic de maximă generalitate, pentru că poarta cetăţii este simbolul unui oraş, simbol pe care îl întîlnim şi la alte oraşe europene, şi secolele de opresiune naţională la adresa românilor. Opinia specialiştilor a fost nesocotită. Comisia a fost alcătuită atunci din funcţionari ai primăriei şi intelectuali favorabili ideii de inovaţie totală, în număr mai mare decît specialiştii “.

* Foto – citat : septemcastra

Argumente în favoarea înlăturării stemei actuale şi a revenirii la cea originală

Existenţa unei continuităţi de peste 600 de ani; în contextul diverselor schimbări de regim politic, stema a rămas aceeaşi, pe parcursul Evului Mediu, al epocii moderne şi contemporane, până la schimbarea acesteia de către primarul Gheorghe Funar . In perioada interbelică, vechea stemă a rămas neschimbată; chiar şi în timpul regimului comunist, a fost păstrat vechiul simbol al cetăţii în cadrul noii steme.
Formarea unei imagini identitare unitare a oraşului, bazată pe elemente de tradiţie şi specificitate locală. Mai ales acum, în contextul în care se doreşte crearea unui brand al Clujului, stema reprezintă unul dintre elementele principale care trebuie avute în vedere. In acest sens, este necesară accelerarea acestor demersuri înspre revenirea la stema originală a oraşului, după ani de tergiversări şi amânări, atât din partea fostului primar, Emil Boc, cât şi din partea celui actual, Sorin Apostu.
Actuala stemă reprezintă ilustrarea unor resentimente naţionale ale fostului primar. Aceasta schimbare a fost făcută din raţiuni ideologice şi politice personale (naţionaliste), fără a ţine seama de tradiţii sau de canoane heraldice. Fostul primar afirma: „Ce legătură are «închisoarea» aceea cu Cluj-Napoca? Balaurul dacic e un simbol mult mai vechi, pentru că pe locul actualului oraş a fost o cetate dacică. Simbolul cetăţii e mult mai recent şi are legătură cu veneticii care au trecut pe aici şi s-au stabilit în Pusta maghiară. Eu mă bucur că am avut ocazia să contribui la adoptarea unei steme cu care să se mîndrească toţi clujenii”, o afirmaţie care denotă o clară lipsă de informare asupra trecutului acestui oraş. In plus, elementele care formează această nouă stemă nu au nici o legătură cu imaginile reprezentative pentru oraşul Cluj.
Statutul de ilegalitate în care se află aceasta, deşi este folosită totuşi până astăzi, ca urmare a unor subterfugii legislative la care a recurs fosta administraţie a oraşului.
Valoarea simbolică a stemei originale, care ilustrează statutul istoric de oraş privilegiat al Transilvaniei, precum şi legăturile şi apartenenţa lui istorică la spaţiul european, ţinând cont de similitudinile stemei Clujului cu cele ale oraşelor Praga şi Cracovia.