Malcolm Gladwell, jurnalistul canadian licenţiat în istorie, sociolog şi autor, a trecut de-a lungul carierei sale prin redacţiile a trei ziare de prestigiu: The American Spectator, The Washington Post şi The New Yorker. A publicat trei volume de succes: The Tipping Point (2000) , Blink (2005) şi Outliers (2008) şi se află pe locul al II-lea în topul 50 Thinkers . Din aceste informaţii reiese, aşadar, că Gladwell reprezintă, în accepţiunea generală, ceea ce poate fi considerat un om de succes. Pornind de la aceasta premisă, putem considera această carte (care tratează practic, problema succesului) drept un proces de introspecţie, o iniţiativă demarată dintr-un prea mare ego al autorului; din dorinţa de a-şi explica lui însuşi parcursul carierei unui om de succes, şi de a convinge de faptul că succesul reprezintă mai mult decât orice altceva, o muncă de grup, lucru afirmat de către Gladwell în cadrul unui interviu. Outliers nu tratează succesul în maniera în care acesta este tratat în majoritatea cărtilor de tip self-help, oferind un reţetar de ponturi şi reguli care trebuie urmate. In cazul acesta, abordarea este una de natură psihologică şi sociologică, care încearcă să explice conjunctura în care se formează un om de succes. Gladwell se îndepărtează de ideea convenţională, devenită deja un clişeu (mitul self-made man), potrivit căreia acesta este omul a cărui ascensiune profesională şi socială este realizată prin propriile eforturi, fiind nevoit de regulă să lupte şi cu mediul potrivnic, condiţiile de viaţă precare sau penuria financiară. Arată însă că este foarte important mediul din care acesta provine, familia şi oamenii care îl înconjoară, cultura, tradiţiile în care s-a format, precum şi evenimentele istorice, politice, sociale şi economice contemporane cu acesta sau chiar cu strămoşii acestuia. In acest sens, Gladwell afirmă “ we’ve been looking at tall trees, and I think we should have been looking at the forest”, considerând că oamenii de succes au fost prea puternic individualizaţi şi scoşi din context, în încercarea înţelegerii ascensiunii lor extraordinare. Lucrarea este structurată în două parţi, care tratează, în mare, problema oportunităţii şi cea a background-ului.
