Muzeul de Artă din Cluj-Napoca găzduiește din 3 martie până în 4 aprilie expoziția fotografică a artistului maghiar Korniss Péter.
Artistul este membru în consiliile administrative ale Fundației W. Eugene Smith Grant, din Statele Unite ale Americii, și al Fundației World Press Photo, din Olanda; deținând de asemenea titulatura de membru fondator al Asociației Sony World Photographic Academy. Activitatea acestuia a fost apreciată prin distincțiile primite de-a lungul timpului, printre care se numără premiul Balazs Béla, obținut în anul 1974; titlul de Artist Emerit, acordat în anul 1983 sau premiul Kossuth, primit în anul 1999. Cel mai important premiu internațional obținut de către acesta a fost premiul Pulitzer, în anul 2004.
Expoziția prezentă în Muzeul de Artă din Cluj-Napoca reprezintă o selecție din albumele Atașament și Inventar, publicate de către Korniss; care cuprind fotografii realizate de acesta între anii 1967 și 2008, în satele ungurești și românești din Transilvania, realități și imagini apropiate și cunoscute îndeaproape de către fotograf, originar dealtfel din Cluj-Napoca.
Korniss a afirmat că lucrarea sa poate fi comparată cu lucrările muzicale ale compozitorul Bartok Béla, care de asemenea, a reușit să depisteze și să compună, într-un ansamblu organic omogen și unitar, elemente de folclor specifice atât ungurilor, cât și românilor, și să demonstreze faptul că, deși se diferențiază prin specificitate și prin detaliu, au o bază și o esență comune. Surprindem în fotografiile lui Korniss porturi populare, obiceiuri și practici tradiționale, precum și realități și activități specifice mediului rural (mersul la fân sau cu oile la pășune, spălatul rufelor la copcă, dansuri tradiționale sau jucători de cărți în fața cârciumei din sat). Este foarte interesant acest… experiment până la urmă, al fotografului, de a observa persistența sau dispariția valorilor rurale, supuse inevitabil, de-a lungul timpul, transformărilor aduse de către modernizarea societății, cu intruziunile sale inevitabile în spatiul stereotip și aparent imobil al satului. Aceste aspecte sunt ușor de observat în imagini care înglobează, spre exemplu, ulcele,stergare cu motive tradiționale și fotografii de familie înrămate, lângă un poster înfățișându-l pe Michael Jackson; sau în portrete precum cel care îl prezintă pe bătrânul îmbrăcat modest, într-o odaie tipic țărănească, pe pereții căreia se află afișe publicitare. Intre fotografiile selectate pentru expoziție, se mai numără și unele care pot fi privite și supuse unei analize comparative. In acest fel, spre exemplu, sunt lucrările care poartă chiar și titluri asemănătoare, și suprind femei pe ulițe, în zile de duminică, transformările survenite între anii care au trecut de la realizarea primei fotografii până la realizarea celei de-a doua, fiind evidente în cazul costumului femeilor. In prima fotografie, acestea sunt surprinse în port popular, cu opinci în picioare, pe când în cea de-a doua, acestea poartă o variantă mai modernă a costumului cu motive folclorice, și au în picioare pantofi cu toc și ciorapi cu imprimeu.
Fotografiile surprind valori sau concepte, altădată cu valențe canonice si ritualizante pentru mediul rural, devalorizate însă în ultimul timp. Korniss ilustrează concepte precum camera bună, cu patul înalt, împodobit cu pernele și cergile brodate cu motive tradiționale, care constituiau zestrea; primeneala de dinainte de slujbă; alaiurile de oameni îmbrăcați în port popular, care însoțesc cortegiul funerar; dispuși într-o ierarhie organizată pe baza vârstei. Majoritatea fotografiilor surprind oameni conștienți de faptul că sunt fotografiați, instantaneele fiind prezente în număr mic în cadrul expoziției. Atitudinea acestora este similară cu cea a oamenilor din fotografiile de la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX, din perioada timpurie a fotografiei, în care mersul la fotograf reprezenta un moment de o însemnătate deosebită, pentru care oamenii se pregăteau cu mult timp înainte, pentru a se asigura că vor fi imortalizați într-o imagine cât mai frumoasă. Dincolo de asta, din punct de vedere al plasării lor, indivizii din fotografiile lui Korniss sunt anacronici, suspendați între două lumi guvernate de valori antagonice, între tradiție și confort, între austeritate și modă, între folclor și mass-media.
Această expoziție este una esențialmente umană, de un realism covârșitor, reprezentând o monografie a individului din mediul rural, o radiografie elocventă a identitarului de esență tradițională. Imaginile sunt impregnate de o mare doza de emoție și sensibilitate, care vine atât dinspre persoanele imortalizate, cât și dinspre fotograf. Korniss nu prezintă doar indivizi, el prezintă arhetipuri.
